Cultură și învățământ

Potrivit datelor existente în arhivele şcolii din Popeşti prima fomă de învăţământ este datată în 1784. Primul învăţător a avut ca efectiv 23 de copii. În anul 1960 în matricolele unităţii din liceul Popeşti erau înscrişi în clasele I-VIII un număr de 423 de copii.

Tinerii din comună au avut posibilitatea să urmeze liceul din anul 1962, iar în anul 1993 acesta a devenit Grup Şcolar, diversificând profilul de învăţământ. În comună mai funcţionează o şcoală Specială şi un Centru de Plasament pentru copii cu deficienţe din judeţul Bihor. Din anul 1983 în localitatea Popeşti funcţionează o casă de cultură, care are o sală de spectacole cu un număr de 500 de locuri.

În comună există 2 licee, 4 şcoli generale cu 8 clase, 7 şcoli cu 4 clase şi 7 grădiniţe. Dintre aceste unităţi de învăţământ, nucleul central îl reprezintă Grupul Şcolar Industrial din Popeşti înfiinţat în anul 1784. Personalul încadrat în unităţile de învăţământ este în proporţie de 90% calificat. În şcolile de pe raza comunei funcţionează următoarele cursuri ştiinţifice şi literare: „Prietenii pompierilor”, „Cercul de pictură pe sticlă”, „Sanitarii pricepuţi”, „Cercul literar-Călinescu”, Circulaţia micul pieton”. Pe lângă G.R.I funcţionează o asociaţie non-profit denumită ATP-BH (Asociaţia tinerilor din Popeşti – Bihor), care editează revista de informare social-economică zonală denumită „Plai de vis”. În comună mai există o şcoală specială şi un Centru de Plasament pentru copii cu deficienţe din judeţul Bihor. Aceste instituţii sunt coordonate de către Consiliul Judeţean Bihor.

Există 5 biblioteci şcolare, dintre care se remarcă biblioteca şcolară a liceului cu un fond de carte de peste 21000 de volume. Cărţi valoroase există şi în patrimoniul Bibliotecii Comunale a Casei de Cultură din Popeşti, a Bibliotecii E.M. Voivozi şi a Liceului „Josef Kozacec” din Budoi.

În fiecare localitate există câte un cămin cultural, iar în localitatea Popeşti din anul 1983 funcţionează o casă de cultură având o sală de spectacole cu un număr de 500 locuri. În comună se mai păstrează o serie de obiceiuri şi tradiţii străvechi şi anume:

  • obiceiuri de Crăciun:
  • colindatul cetei de feciori ai  satului în
  • Ajun de Crăciun;
  • colindatul cu Steaua şi Viflaimul;
  • colindatul copiilor;
  • obiceiuri de  Anul Nou: – sorcova;
  • obiceiuri de Bobotează: – chiraleisa;
  • obiceiuri de Sântoader: – se fierbe grâu;
  • obiceiuri de Sângiorz: – udatul fetelor;
  • obiceiuri de Florii: – aducerea de ramuri de salcie de la biserici, după ce acestea au fost sfinţite pentru apărarea gospodăriei de fulgere şi trăznete;
  • obiceiuri de Paşti: – vopsirea ouălelor cu coji de ceapă, rădăcini de plante;
  • „ziua vulpii” la 2 februarie;
  • calendarul de ceapă la miezul nopţii dintre ani;
  • lunea lupilor prima zi de luni din Postul Paştelui.